Ultimul capitol: Capitularea!
Si iata cum ma gasesc din nou. Ma regasesc ori de cate ori sunt pierdut prin amanuntele vietii, o viata ce nu a fost nici rea, nici buna, nici aspra, nici blanda, nici grea, nici usoara, dar nu a fost sincer nici foarte clara. La urma urmei, daca stau sa ma gandesc mai bine, nu a fost nici foarte…neclara. Cu toate astea, norocul nu a incetat sa imi vomite pe varful pantofilor, ori de cate ori a avut ocazia. Si asta nu o spun sa vedeti cat de ghinionist sunt eu, ci cat de norocosi au fost altii.
Logic sau nu, ilogic sau da, singura certitudine este ca intotdeauna, capitolul de incheiere este capitularea. Niciodata incheierea nu se va face printr-o recapitulare. Din punct de vedere a celor 5 momente ale naratiunii nu are logica. Chiar daca ar avea. Spun doar ca ori de cate ori incercam sa ajungem la un consens, gradul de satisfactie asupra rezultatului obtinut este direct proportional cu timpul petrecut cu dezbaterea problemei, si invers proportional cu starea de sanatate a interlocutorului. Aici voi intelegeti ce vreti. Daca tot nu ati inteles nimic, hai sa va mai pun in fata altei spete. Sa zicem ca marul este mar. Marul este reglementat de cateva amanunte: forma, culoare, gust, miros. Sa zicem ca la un anumit moment in timp si spatiu, foarte bine determinat, se considera ca marul nu mai trebuie sa fie mar. Cum putem face acest lucru? Simplu: prin conventie internationala. Orice solutie are aparent o suma de probleme.
De ce capitulare? Simplu. Daca pana aici ati avut rabdarea sa cititi ceea ce am scris pana acum, cel mai probabil sunteti o persoana foarte capabila sa urmareasca mesajele PD-L, si, in consecinta, va rog sa ma lamuriti si pe mine asupra unor probleme ce ma macina de ceva vreme, referitor la mesajele PD-L:
• Vom lupta imptriva evaziunii fiscale;
• Vom lupta impotriva coruptiei;
• Vom lupta pentru pensionari;
• Vom lupta pentru salariile bugetarilor;
• Vom lupta pentru investitiile in infrastructura;
• Vom lupta pentru familie;
• Vom lupta pentru educatie;
• Etc
• Etc
Ceea ce vreau eu sa stiu este foarte simplu: Cine?
Se spune ca seranta moare ultima. Acest lucru este ceva ce pe mine ma sperie ingrozitor, mai mult decat ridicatul pe varfuri a premierului Boc de la sedintele foto. De ce? Simplu! Daca un lucru a avut romanul, acel lucru a fost SPERANTA! Tot timpul a sperat ca va trai mai bine. A sperat ca vor veni americanii sa il salveze. A sperat ca nu se va mai scumpi gazul. A sperat ca anul acesta recolta de prune sa fie mai buna ca anul trecut. A sperat ca poate nevasta va mai gati si altceva decat fasole…A SPERAT!!!!!
Am si eu o speranta: SA MOARA ODATA SPERANTA ASTA SI SA TERMINAT UN CAPITOL!!!! Ultimul Capitol: CAPITULAREA!
Pai este foarte simplu. Acel “vom” reprezinta gargara politica pe care romanii o inghit cu nesat ori de cate ori se simt slabiti. Este un cerc vicios aici, sunt sigur.
Comparatiile, daca ma intrebi pe mine, nu-si au rostul si aici prefer sa preiau din teoriile spirituale care imi spun mie ca am crucile mele de purtat, la fel ca fiecare. Ale unora sunt mai usoare, ale altora, sunt de pluta. Ce diferentiaza cele doua cazuri este exact gradul de inteligenta care te aduce in postura sa clocesti un text ca cel de sus. Speranta unui om nu moare niciodata. Este cumva in sange. Speranta moare odata cu tine…
Am auzit de depasirea conditiei, stiu ca se face prin moarte, dar hai sa nu exageram. Eu stiu ca orice lucru este inlocuit de altceva. Spre exemplu: Calmul de panica, siguranta de nesiguranta, certitudinea de incertitudine. Este la minte cocosului ca speranta nu poate fi inlocuita de nesperanta. Oricat de logic ar fi. Mersi pentru mingea ridicata la fileu
. Ceea ce vroiam eu sa spun este simplu: hai sa inlocuim SPER cu FAC! “Eu sper sa traiesc mai bine” sa il inlocuim cu “Eu fac totul ca eu sa traiesc mai bine”, sa inlocuim “Eu sper la anul sa iau note mai mari” cu “Eu o sa invat ca la anul sa iau note mai mari”. Intelegi unde vreau eu sa bat?
Inteleg unde bati tu, dar asta este o dilema a omului inca de la inceputuri. Ca sa o dam pe filosofie, universul, Dumnezeu, Allah, cum vrei tu sa ii zici, inregistreaza exact fiecare cuvintel pe care il rostesti. Cand zici “o sa …” ramane la stadiul de “o sa …”
Peste ani si ani o sa simti din ce in ce mai intens ca ” o sa…”
Ideea de baza este sa faci, fara sa iti mai pui mari probleme. Este motivul pentru care diversi handicapati psihici ating nivelul genialitatii… ei nu au dubii
)
Speaking like a true romanian…no offence
)
none taken